O plantă din America de Sud ar putea atenua efectele dăunătoare ale obezităţii, au stabilit cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong.
Printre numeroasele moduri în care obezitatea are un impact negativ asupra organismului uman se numără metabolismul afectat şi rezistenţa redusă a muşchilor scheletici, iar un nou studiu a făcut lumină asupra unui proces molecular care stă la baza acestei afecţiuni.
Studiul realizat la Universitatea din Hong Kong a urmărit să cerceteze motivele pentru care metabolismul grăsimilor funcţionează într-un ritm mai lent la pacienţii obezi. Odată cu această nouă înţelegere apar noi oportunităţi de combatere a obezităţii, autorii demonstrând, de asemenea, cum un factor de creştere găsit într-o plantă din America de Sud poate atenua efectele dăunătoare ale obezităţii.
Oamenii de ştiinţă suspectează că acesta este rezultatul unei funcţionări anormale a mitocondriilor, centralele energetice ale celulei care transformă nutrienţii în energie, dar modul în care obezitatea induce aceste efecte rămâne neclar.
În căutarea răspunsurilor la această întrebare, cercetătorii au apelat la modele de şoareci create special pentru studierea efectelor obezităţii asupra muşchilor scheletici. Acest lucru a implicat ştergerea genei pentru o proteină numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF). Se ştie că aceasta joacă un rol-cheie în menţinerea neuronilor, dar studii recente au sugerat că este, de asemenea, un hormon produs de ţesutul muscular scheletic, cunoscut şi sub numele de miokină.
Prin aceste experimente, oamenii de ştiinţă au descoperit că obezitatea a redus într-adevăr cantitatea de BDNF în ţesutul muscular scheletic al şoarecilor.
De asemenea, au constatat că şoarecii fără BDNF în ţesutul muscular au luat mai uşor în greutate şi au dezvoltat rezistenţă la insulină atunci când au fost hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi.
Cercetând motivele, oamenii de ştiinţă au descoperit că mitocondriile şoarecilor lipsiţi de BDNF nu au putut recicla materialele în mod normal. Acest lucru a însemnat că mitocondriile deteriorate s-au acumulat în ţesuturile şoarecilor obezi, interferând cu metabolismul lipidelor şi cu sensibilitatea acestora la insulină.
Oamenii de ştiinţă au dezvoltat apoi aceste descoperiri prin experimente suplimentare pe culturi de celule musculare deficitare în BDNF, ceea ce le-a permis să identifice o cale de semnalizare care se află în spatele mitocondriilor care funcţionează defectuos.
Ei au apelat apoi la o flavonă naturală din planta sud-americană Godmania aesculifolia, numită 7,8-dihidroxiflavonă, care imită BDNF şi care este în prezent investigată în cadrul unor studii clinice pentru boala Alzheimer, şi au constatat că aceasta a ameliorat disfuncţia mitocondrială a şoarecilor, potrivit Newatlas.
Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că 7,8-dihidroxiflavona poate fi un agent eficient în reducerea greutăţii corporale şi în îmbunătăţirea sensibilităţii la insulină la şoarecii supraponderali, astfel încât aceste ultime descoperiri adaugă şi mai multă greutate ideii că ar putea fi un instrument eficient pentru a combate obezitatea la oameni.
„În mod clar, BDNF derivat din muşchi este o proteină de control al greutăţii prin creşterea pierderii energetice şi menţinerea sensibilităţii la insulină”, spune autorul studiului, Dr. Chi Bun Chan. „BDNF a fost mult timp considerată o peptidă localizată în creier, iar importanţa sa în ţesuturile periferice a fost subestimată. Studiul nostru oferă o nouă perspectivă în acest domeniu şi sperăm că vom putea debloca mai multe funcţii ale acestei miokine cu ajutorul MBKO (Muscle-specific BDNF Knockout)”.